Manăstirea Golia
Veche ctitorie a marelui logofăt Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica "Înălţarea Domnului" a fost refăcută la alte dimensiuni de voievodul Vasile Lupu între anii 1650-1653 şi terminată de fiul său, Stefanita Vodă, abia în 1660.
"Strălucită şi bogat înzestrată", biserica apare ca o construcţie monumentală care îmbină reuşit caracterele arhitecturale moldoveneşti şi ruseşti, cu inspiraţii din Renaşterea italiană. Complexul monahal este înconjurat de un zid înalt, având înălţimea cuprinsă între 5,5-7 m, prevăzut la colţuri cu turle ridicate în 1668 şi un turn-clopotniţă refăcut la 1900.
Turnul Goliei, cea mai veche construcţie arhitecturală din Iaşii secolului al XVI-lea, are o înălţime de 30 metri. Vizitatorul care doreşte să aibă o panoramă a oraşului trebuie să urce cele 120 de trepte.
Adresă: Str. Cuza Vodă, nr. 51
Program de vizitare: zilnic, între orele 06.00-18.00
Mitropolia Moldovei și Bucovinei
Mitropolitul Veniamin Costache este cel care vine cu ideea înălţării unei biserici monumentale la Iaşi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826 privind lucrările de proiectare şi construire a acestei noi biserici reprezintă actul de naştere al Catedralei Mitropolitane.
Catedrala ieşeană este o clădire monumentală, de plan dreptunghiular, marcat la colţuri de patru turle masive. Luând în considerare mărimea catedralei, arhitectul Freywald s-a abătut de la planul clasic moldovenesc şi s-a inspirat după planurile unor catedrale ale renaşterii italiene, adaptandu-le pentru catedrala ieşeană. Elementele decorative, atât în interior, cât şi în exterior, sunt dominate de baroc.
Din anul 1889 a fost adusă, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, raclă cu moaştele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.
Adresă: Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 16
Program de vizitare: zilnic între orele 08.00 - 20.00
Mănăstirea "SF.TREI IERARHI"
Mănăstirea "Sf. Trei Ierarhi", cea mai frumoasă ctitorie a domnului Ţării Moldovei, Vasile Lupu, a fost construită între anii 1637-1639. Actuala înfăţişare a mănăstirii este rezultatul lucrărilor de restaurare ale arhitectului Andre Lecomte de Nouy, desfăşurate în perioada 1882 -1904. S-a păstrat structura exterioară datorită căreia mănăstirea este unică în cadrul arhitecturii ecleziastice româneşti. Ornamentele exterioare, care acoperă edificiul în întregime şi care au fost iniţial aurite, combină elemente turceşti, arabe, georgiene, armene şi persiene cu motive arhitecturale româneşti într-o superbă dantelărie în piatră. Pot fi numărate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repetă.
Adresă: Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 28
Program de vizitare: zilnic, între orele 09.30-14.30
Mănăstirea Galata
Situată pe culmea uneia dintre cele şapte coline ale Iaşului, Mănăstirea Galata a fost înălţată între 1577-1584 de către domnitorul Petru Şchiopul.
Ca plan şi înfăţişare exterioară, ea a păstrat elementele tradiţionale ale arhitecturii moldoveneşti. Biserica înălţată în 1583 însă, este prima între o serie de monumente care îmbină stilurile arhitectonice din toate cele trei ţări române.
În incinta mănăstirii, a fost păstrat palatul edificat de Petru Șchiopul, care se prezintă într-o stare bună în urmă restaurării.
Adresă: Str. Mănăstirii, nr. 4
Program de vizitare: zilnic, între orele 07.00-12.00, 13.00-16.00
Mănăstirea Cetățuia
Mănăstirea Cetăţuia a fost ctitorită de domnul Gheorghe Ducă, pe una din moşiile sale, care ocupă o suprafaţă de circa 45 ha de teren cu vii, livezi şi prisăci, pe dealul şi valea Cetăţuia. Zidirea s-a început în anul 1669 şi s-a finalizat în 1672.
Biserica a fost înconjurată de la început de ziduri înalte de piatră, cu metereze şi drum de strajă, turn de intrare şi turnuri de colţ, reprezentând la acea vreme şi un punct fortificat de apărare unde domnitorul se putea retrage pe timp de război. În incinta mănăstirii, în afară de biserică şi palatul domnesc, s-au mai construit chilii, băi, o bucătărie, pivniţe şi stăreţie cu trapeză.
Adresă: Str. Cetățuia, nr. 1
Program de vizitare: zilnic, între orele 08.00-12.00, joi, între orele 08.00-23.00
Mănăstirea Frumoasa
Pe partea dreaptă a râului Bahlui, sub dealul Cetăţuia, la aproximativ 2 km de Curtea Domnească, există o veche bisericuţă de lemn, datând probabil din secolul al XVI-lea. Pe locul acesteia, hatmanul Leonte Balica zideşte împreună cu soţia sa, Ana, cel mai probabil între 1583-1586, o biserică de piatră, cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Între 1727-1733, Grigore Ghica Voievod rezidește biserica din temelie, adaugandu-i şi o serie de anexe, construind curţi spaţioase, o grădină în care se organizau petreceri, un iaz cu peşte şi bărci pentru plimbare, zid de piatră împrejur, turn clopotniţă, devenind reşedinţa de vară a domnitorilor moldoveni.
Adresă: Sf. Radu Vodă, nr. 1
Program de vizitare: zilnic, între orele 08.00-21.00