Palatul Culturii
Efigie a oraşului Iaşi, Palatul Culturii, cunoscut astăzi şi sub denumirea de Complexul Muzeal Naţional "Moldova", a fost construit în stil neogotic şi a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectură oficială.
Ridicat între 1906-1925 şi inaugurat în 1926 de către Ferdinand de Hohenzollern, al doilea rege al României moderne, este creaţia cea mai însemnată a arhitectului român I.D. Berindei, format la şcoală pariziană. Din punct de vedere decorativ, în holul central se remarcă un mozaic figurativ în care sunt dispuse concentric diverse reprezentări de bestiarum gotic, precum acvilă bicefală, dragonul, grifonul, sau leul.
Muzeele ce pot fi vizitate în interiorul palatului sunt Muzeul de istorie a Moldovei; Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu"; Muzeul de artă; Muzeul etnografic al Moldovei.
Program de vizitare: 10.00-17.00, marți-duminică; luni închis
Bojdeuca "Ion Creanga"
Bojdeuca "Ion Creangă" din Ţicău, oraşul Iaşi, primul muzeu memorial literar din România, este unul dintre cele 12 obiective care compun Muzeul Literaturii Române Iaşi. Surprinzător, aspectul acestui vechi cartier al Iaşului, la distanţă doar de 1 kilometru de Piaţa Unirii, inima oraşului, relieful abrupt, o alternantă deal-vale amintind spaţiul mioritic specific românesc teoretizat şi statuat de poetul şi filosoful român Lucian Blaga, îţi creează impresia că te afli într-un sat depărtat. Aici a locuit Ion Creangă (1837-1889), cel mai mare, mai cunoscut şi mai iubit povestitor român, din anul 1872 şi până la 31 decembrie 1889.
Aici s-a cunoscut şi împrietenit cu Mihai Eminescu, aici a scris întreaga sa operă: Poveştile, Poveştirile şi Amintirile din copilărie Această casă, numită de Ion Creangă bojdeucă, pare coborâtă din poveste. Firesc, ea este păstrată şi azi aşa cum arată în anii 1872-1889. O casă cu două încăperi mici, cu o prispă înspre nord, unde se află şi uşa de intrare şi un cerdac, o logie populară, cu deschidere generoasă spre orizontul dinspre răsărit sprijinit de dealurile Ciric şi Sorogari.
Adresă: str. Simion Bărnuțiu, nr. 4, Iasi, tel. 032/115515, cod 6600
Program de vizitare: marți - duminică: 10.00-17.00; luni închis
Casa Pogor
Casa "V.Pogor" este sediul muzeului ce are ca obiect literatura romană, modernă şi contemporană, dar cu precădere perioada marilor clasici, a societăţii literare "Junimea". Clădirea a fost construită în 1850 de către vornicul Vasile Pogor, împreună cu soţia sa, Zoe.
Această dată este atestată printr-o piatră hexagonală descoperită după săpăturile efectuate în vederea restaurării, pe care se află inscripţia, cu caractere chirilice, "V.Pogor 1850 şi soţia sa Zoe". Imobilul are un bogat şi lung istoric legat de viaţa culturală a Iaşului fiind loc de întâlnire pentru intelectualii oraşului, sediul Societăţii Literare Junimea (1863) şi al Revistei "Convorbiri literare" (1867) .
Adresă: Str. Vasile Pogor, nr.4.
Program de vizitare: marți - duminică: 10.00 - 17.00, luni închis
Casa Dosoftei
Construcţie ce datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, în care mitropolitul Dosoftei a instalat, în 1679, a doua tiparniţă din Moldova. Casa cu trei faţade, cu ferestre arcuite şi dreptunghiulare, cu pridvor deschis, cu coloane înalte şi zvelte, cu foişoare ţărăneşti, a fost restaurată între 1966 şi 1969, iar în august 1970 s-a deschis aici secţia de literatură veche a Muzeului Literaturii Române.
Printre piesele importante ale muzeului se numără un manuscris slavon din secolul al XIV-lea (aproximativ 1350-1380); un Liturghier tipărit de Macarie în 1508, prima tipăritură de pe teritoriul românesc; Apostolul, cel mai vechi manuscris românesc datat (1559 - 1560); dar şi cele mai vechi copii ale letopiseţelor Ţării Moldovei de Grigore Ureche şi Miron Costin;
Adresă: Str. Anastasie Panu, nr. 54
Program de vizitare: 10.00-17.00, marți-duminică; luni închis
Muzeul "Mihai Eminescu"
Muzeul este compus din trei săli. Două la parter, Sala destinului şi Sala de artă, dar şi una la etaj, Sala prieteniei. Colecţia de carte cuprinde ediţii ale creaţiei eminesciene de la prima ediţie (1884) până la ediţiile recente, studii monografice privind viaţa poetului, exegeze critice şi traduceri ale poeziei lui Eminescu în limbi străine. Piesele importante din această colecţie sunt: Mihai Eminescu - Poesii, Ed. Socec, Bucureşti, 1884; Mihai Eminescu - Poems (poezii în limba engleză), Ed. Grimm, 1938; Mihai Eminescu - Augsewahlte Gedichte (poezii în limba germană), Timişoara, 1932; Mihai Eminescu - Poesies (în limba franceză), Bucureşti, 1931.
Colecţia de fotografii Eminescu, cuprinde originale şi fotocopii ale tuturor fotografiilor legate de viaţa şi activitatea lui Eminescu.
Adresă: Parcul Copou
Program de vizitare: 10.00-17.00, marți-duminică; luni închis
Muzeul Unirii
Îşi are sediul într-o clădire declarată monument istoric printr-un decret regal din 1919 şi înălţată pe la începutul secolului al XIX-lea, urmând, iniţial, stilul neoclasic, încărcat ulterior cu diverse decoraţiuni baroce. Palatul a servit între 1859 si1862 ca reşedinţă pentru domnitorul Al. I. Cuza, înfăptuitorul Unirii. Între anii 1917 - 1918, în timpul primului Război Mondial, în această clădire şi-a avut reşedinţa regele Ferdinand.
Patrimoniul său cuprinde piese şi documente originale, de o excepţională valoare, care au aparţinut domnitorului Al. I. Cuza şi familiei sale. De asemenea, în colecţiile muzeului se regăsesc şi obiecte aparţinând familiei regale, precum şi un important fond numismatic.
Adresă: Str. Alexandru Lăpușneanu, nr. 14.
Program de vizitare: marți-duminică, între orele 10.00 - 17.00
Muzeul de Istorie Naturală
Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi a fost înfiinţat la data de 4 februarie 1834, la iniţiativa unui grup restrâns de membri ai Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, în frunte cu Iacob Cihac, Gheorghe Asachi, Mihail Zotta, Constantin Sturză şi Costachi Negri. Este primul muzeu de acest gen înfiinţat în Principatele Române şi, ca instituţie culturală, avea drept scop să prezinte publicului din Iaşi "bogăţiile pământene şi subpământene ale Moldovei, precum şi curiozităţi din alte părţi ale lumii".
În anul 1840, s-a cumpărat pentru Muzeu casă vornicului Costachi Sturză, de pe uliţă Hagioaiei, azi Bd. Independenţei, clădire în care îşi desfăşoară activitatea şi în prezent.
Adresă: Bdul. Independentei, nr. 16.
Program de vizitare: luni închis; marți, joi și sâmbătă între orele 09.00-15.00; miercuri, vineri și duminica între orele 09.00-16.00